Calculator data Paste

data Invierii Domnului

Calculeaza data Pastelui



Adauga anul:
* Data Pastelui la catolici poate fi calculata pentru anii cuprinsi intre 1583 si 275000!
** Data Pastelui la ortodocsii si greco-catolici poate fi calculata pentru anii cuprinsi intre 1900 si 2099!



Data Pastelui la catolici, romano-catolici protestanti si ortodocsi finlandezi:



Sarbatoarea pascala:




Inceputul postului:




Floriile:




Vinerea mare:




Duminica Rusaliilor:

Data Pastelui la ortodocsii pe stil nou si la greco-catolici:



Sarbatoarea pascala:




Inceputul postului:




Floriile:




Vinerea mare:




Duminica Rusaliilor:

Data Pastelui la ortodocsii pe stil vechi:



Sarbatoarea pascala:




Inceputul postului:




Floriile:




Vinerea mare:




Duminica Rusaliilor:

Calculul datei sarbatorii pascale

Invierea Domnului este cea mai mare sarbatoare crestina fiind un fundament doctrinar si ritual pentru credinta crestina din care face parte biserica ortodoxa, catolica si reformata.

Sarbatoarea Pascala a fost praznuita de la inceput de toata lumea crestina cu mici diferente regionale privind data si modul sarbatoririi. In primele secole, crestinii din partile Siriei si Asiei Mici, praznuiau Pastele Crucii sau asa numita "Moarte a lui Hristos" la data de 14 Nisan, apoi Pastele Invierii sau Invierea la 16 Nisan. Aceasta religie era numita Quartodecimani, deoarece serbau Pastele odata cu iudeii, adica la 14 Nisan. Iudaizanti ce locuiau in zona Antiohiei celebrau Pastele duminica, insa calculau ca acea duminica sa fie intotdeauna in cadrul saptamanii azimilor iudaice, chiar daca, din cauza calendarului eronat al evreilor, cadea inainte de echinoctiul de primavara. Cei care sarbatoreau Pastele in acest mod, erau numiti Protopashiti.

Marea parte a crestinatatii din Egipt, Grecia si Apus, sarbatoreau Pastele in aceeasi zi din saptamana in care a murit si a inviat Hristos, adica Vinerea cea mai apropiata de 14 Nisan, numind-o Pastile Crucii, iar Invierea era sarbatorita in Duminica urmatoare, care era intotdeauna dupa 14 Nisan sau dupa prima luna plina care urma echinoctiului de primavara, duminica pe care o numeau Pastile Invierii.

Inca din cele mai vechi timpuri aceste diferente privind Invierea Domnului au creat controverse si dezbinari in unele Biserici, motiv pentru care s-a dorit alegerea unei date comune pentru sarbatorirea Pastelui. Astfel in anul 325 la Niceea, pe malul Marii Mediterane, in fosta provincie Bitinia, sub imparatul Constantin Cel Mare, s-a tinut primul Sinod ecumenic, unde s-a hotarat ca Pastele va fi sarbatorit in duminica ce urmeaza celei de-a 14 zi a Lunii ce atinge aceasta etate la 21 martie sau imediat dupa. Sinodul de la Niceea a mai stabilit ca data Pastelui din fiecare an, sa fie calculata de catre Patriarhia din Alexandria, iar aceasta o va comunica, la timpul potrivit, si celorlalte Biserici crestine.

Calculul Sarbatoarii Pascala este in directa legatura cu echinoctiul de primavara care are data fixa si cu luna plina care are data schimbatoare. Luna plina face ca data Pastilor sa difere in fiecare an, deoarece aceasta este in unii ani mai aproape de echinoctiu, in altii mai departe de el. Deoarece perioada de revolutie sinodica a Lunii (intervalul de timp dintre doua faze identice consecutive) este de 29,5305... zile, Luna Plina este aproximativ a 15-a zi dupa Luna Noua.

Dezbinarea din randul bisericii crestine in ceea ce priveste celebrarea Invierii Domnului a continuat si dupa Sinodul de la Niceea, situatie datorata si faptului ca bisericile calculeaza data dupa calendare diferite. La inceput s-a adoptat in toata crestinatatea calendarul conceput de Sosigene, in anul 46. i.e.n., din vremea lui Iuliu Cezar. Greseala acestui calendar consta dintr-o intarziere de 11 minute si cateva secunde fata de calendarul astronomic si la fiecare 128 ani aceasta intarziere se ridica la o zi, iar la intervale mai mari de timp ea constituia o problema in ce priveste stabilirea datei Sfintelor Pasti. Prima indreptare a acestui calendar s-a facut in anul 8 i.e.n., iar a doua indreptare s-a facut in anul 325 la Sinodul I Ecumenic, fara a corecta metoda gresita de calcul a calendarului Iulian, de aceea, pana in secolul VI, crestinii din Rasarit si cei din Apus vor continua sa serbeze la date diferite Sfintele Pasti.

In anul 540, Dionisie Exiguul a intocmit un calcul pascal in deplin acord cu cel al alexandrinilor care, incetul cu incetul, a fost adoptat in tot Apusul. Aceasta unitate nu a durat decat pana in anul 1582 cand papa Grigorie al XIII-lea, introduce o a treia indreptare a calendarului, suprimand cele 10 zile cu care el ramasese in urma (2 zile fusesera eliminate la anul 325 de catre sfintii parinti ai sinodului de la Niceea) si luand masuri de corectare a metodei de calcul calendaristic pentru viitor, asa incat intarzierea de o zi sa se petreaca nu la 128 ani, ci la circa 4000 ani. Aceasta reforma se cunoaste sub numele de reforma gregoriana, iar calendarul poarta numele de calendarul gregorian. Noua modificare nu mai corespunde cu Pascalia lui Dionisie Exiguul motiv pentru care din anul 1583, biserica rasariteana si cea apuseana nu au mai serbat Pastele la aceeasi data decat odata la cativa ani.

In anul 1924 la Constantinopol a avut loc o reuniune a tuturor Bisericilor Ortodoxe si s-a hotarat trecerea la calendarul indreptat, insa, unele Biserici Ortodoxe nu au fost de acord sa puna in aplicare aceasta hotarare si astfel, Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxa Rusa, Biserica Ortodoxa Sarba pastreaza calendarul vechi neindreptat. Pentru a mentine o unitate ortodoxa in serbarea Pastelui, din anul 1927, s-a luat hotararea ca si Bisericile care au adoptat calendarul indreptat, sa serbeze Pastele dupa calendarul neindreptat. Aceasta hotarare a fost intarita si de Consfatuirea inter-ortodoxa de la Moscova din iulie 1948.

Diferenta datei privind Invierea Domnului, dupa cele doua calendare, poate varia pana la cinci saptamani. De exemplu, daca Pastele se serbeaza la data de 22 martie pe stil vechi, aceasta zi corespunde cu 4 aprilie pe stil nou, deoarece acestei date i se mai adauga 13 zile.